City
21 - 28 din 28
21 - 28 of 28
Covăsinţ, Arad, România
„Veșnicia s-a născut la sat.” (Lucian Blaga)
Atunci când dorințele ne devin realitate, este destul de anevoios să găsim cele mai profunde cuvinte pentru a reda intensitatea sentimentelor de bucurie care ne încearcă.
După cum unii dintre dumneavoastră, probabil, știți, în urmă cu câțiva ani, mi-am descoperit pasiunea pentru explorarea istoriei locurilor natale și, implicit, pentru cercetarea etnografică în acest perimetru. Așa am început să caut cu asiduitate costume populare specifice zonei, dar și diverse obiecte vechi. De altfel, începuse să mă fascineze tot ce avea legătură cu gospodăria țărănească de odinioară. Îmi permit să subliniez că accesul la aceste sacre comori mi-a fost facilitat, inițial, de moșnenirea populară spirituală pe care am primit-o de la familia mea și, treptat, mai mulți covăsînțeni s-au simțit chiar privilegiați să-mi doneze felurite obiecte, fiind conștienți de importanța conservării patrimoniului cultural/ etnografic al comunei. Prin urmare, am considerat că este absolut necesar ca, în locuința noastră, la Covăsînț, să amenajez un spațiu adecvat pentru expunerea și valorificarea culturală a obiectelor adunate – un muzeu etnografic.
Vreau să specific că, pentru materializarea acestui obiectiv, m-am bucurat de permanenta susținere a familiei, care întotdeauna a dovedit o receptivitate sporită față de aspirațiile mele culturale.
Acum, când unul dintre marile mele visuri a devenit realitate, sunt copleșit de o mulțumire sufletească incomensurabilă, mă simt împlinit pentru că toate acțiunile mele s-au convertit într-o punte culturală a generațiilor. Tot ce am realizat nu este din rațiuni politice, ci vizează exclusiv conservarea și promovarea valorilor culturale din localitatea natală Covăsînț.
În ceea ce privește deschiderea muzeului, am refuzat inaugurarea artificială și protocolară în favoarea unei simplității autentice, care, nu întâmplător, se numără printre trăsăturile specifice țăranul român. Cei care ne vor trece pragul au prilejul să aștearnă câteva cuvinte de suflet în „CARTEA DE ONOARE” a muzeului.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a călăuzit fiecare pas în acest demers și, totodată, minunatei mele familii pentru susținere.
Vă aștept cu drag să împărtășim miracolul cultural – puntea dintre trecut și prezent.
Strada Titu Maiorescu 12, Iași 700560, România
Muzeul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi reuneste intr-o maniera moderna, Muzeul Civilizatiei Cucuteni (o civilizatie de acum 5000 B.C.) si Muzeul Academic (o scurta istorie a primei Universitati din tara).
Spatiul dedicat civilizatiei Cucuteni este amenajat intr-o maniera moderna, astfel incat imaginile care reproduc scene din viata cotidiana sunt ilustrate cu ajutorul unor exponate reprezentative. In camera centrala vizitatorii sunt transpusi in intimitatea domeniului fascinant al cercetarilor arheologice, prin intermediul unei reconstituiri de amploare, care reda diversele stadii ale explorarii, de la investigatiile de teren, pana la restaurarea pieselor rezultate din sapaturi. Salile tematice ilustreaza varietatea creatiilor specifice oamenilor din vechime. Astfel, sala artelor gazduieste remarcabile vase cu motivul spiralei, pictate cu rosu, negru si alb. In sala ocupatiilor a fost reconstituita o locuinta caracteristica epocii si sunt expuse diverse unelte si arme, iar sala tezaurului reuneste exponate cu o valoare inestimabila, precum podoabe si obiecte de cult.
Muzeul Academic este organizat dupa criterii tematice si prin raportare la diversele etape istorice pe care le-a parcurs invatamantul superior iesean. Un loc central a fost rezervat amenajarii unei replici a cabinetului rectoral, unde pot fi admirate cateva dintre simbolurile Universitatii, precum ciocanul si mistria folosite pe 23 mai 1893, la solemnitatea asezarii pietrei fundamentale a Palatului de la Copou, primele decoratii si diverse sigilii. Un spatiu consistent este alocat evolutiei istorice a institutiei, fiind marcate, cu ajutorul unor exponate reprezentative (steagurile preimelor facultati, tablouri cu personalitati, documente oficiale, medalii, fotografii, publicatii), momentul inaugural, parcursul institutional si aniversarile din 1910/1911, 1960, 1985 si 2010. Cea mai mare parte este dedicata disciplinelor academice si traseelor stiintifice ale unor personalitati emblematice. Diversele laboratoare, Muzeul de Istorie Naturala, Gradina Botanica si Biblioteca Centrala Universitara beneficiaza de o expunere adecvata. Un loc aparte este rezervat celor care, de-a lungul timpului, au fost studenti ai acestei Universitati. De asemenea, relatiile internationale ale celei mai vechi institutii romanesti de invatamant superior sunt evocate intr-un cadru distinct.
Strada Geneva 8, Târgu Jiu, Gorj, România
Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene. Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Targu-Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director. . Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului.Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie doua încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875). După doi ani de la întemeiere colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în sala cea mare a etajului.
În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr. Odată cu începutul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viata Alexandru Ştefulescu.
Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinata sau distrusă.
După război, piesele istorice rămase vor fi reorganizate într-o expoziţie la Liceul Tudor Vladimirescu. În 1925 din iniţiativa Ligii femeilor din Gorj şi a preşedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinata muzeului, proiect încredinţat arhitectului Iulius Doppelreiter, întocmit după arhitectura culei Crăsnaru din Groterea Gorj şi ridicat în Gradina Publică a oraşului Târgu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funcţiona aici pana în 1954, când datorita spaţiului insuficient pentru colecţii, muzeul s-a mutat într-un imobil naţionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Către finele anului 1974 muzeului i s-a găsit o nouă clădire, care să-i găzduiască tot mai numeroasa colecţie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviţei (azi Geneva) nr.8, local unde şi debutase ca instituţie în 1894.
Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice.
În 1996, secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Gorj şi-a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului.
Strada Constantin Brâncuși 114, Cluj-Napoca 400462, România
https://www.facebook.com/bas4tattoo4piercing4caffe/
TATTOO / PIERCING / CAFFE / GARDEN / ART SOCIETY / FRIENDS
Strada Székely László 1, Timișoara, România
The Communist Consumers Museum is designed as a typical Romanian apartment from that era, with a living room, children's room, kitchen and hallways. It displays on shelves, in closets and drawers most of everything that Romanians could buy before the revolution of 1989, from toys to vinyls, TV and radio sets to bicycles, kitchen attire and much, much more.
Muzeul Consumatorului Comunist are expuse pe rafturi, prin dulapuri și sertare cam tot ce puteau cumpăra românii înainte de '89, jucării, discuri şi multe altele, ce se pot descoperii controbăind cu privirea, auzul şi pipăitul.
Strada Băilor, Vama, Satu Mare 447350, România
The museum houses the personal collection of folk artist Nicolae Pop
Muzeul găzduiește colecția personală a artistului popular Nicolae Pop
Strada 1907 119, Flămânzi, Botoșani, România
Nou înființatul „Muzeu al Țăranului din Flămânzi” readuce în atenția publicului date despre importanța Răscoalei de la 1907, dar în același timp încearcă să reconstituie universul țăranului flămânzean, cu tot ceea ce înseamnă acesta: tradiții, port popular, ocupații, ritualuri ale vieții. În același timp, muzeul are ca scop promovarea orașului Flămânzi pe harta turistică. Flămânzi-ul reprezintă un nume cu rezonanță istorică, fiind cunoscut mai ales ca locul de unde a pornit Răscoala de la 1907, eveniment în cinstea căruia a existat un muzeu în localitate („Muzeul Răscoalei 1907”). Așadar, Flămânzi-ul merită să fie promovat, deoarece are un trecut istoric cu care se poate mândri, are din nou un muzeu, are și alte obiective de vizitat cum ar fi Biserica de lemn de la Prisacani construită în anul 1656, Monumentul dedicat Răscoalei din 1907, Monumentul Eroilor din Războiul de Independență, Masa Tâlharului, Biserica boierească, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, construită de Teodor Balș între 1807-1813.
Strada Pisoni 24, București, România
Montage Gallery is a place open to contemporary art and cultural events. From the very beginning we set out to organize events that have remained memorable for the art loving public. It is our aim to continue to promote contemporary art and the actors of the cultural environment, by providing also a place where the public can meet with the creators of art.
Galeria Montage este un spaţiu deschis artei contemporane şi manifestărilor culturale. Încă de la început ne-am propus organizarea unor evenimente care au rămas ca memorabile publicului iubitor de artă. În continuare ne dorim promovarea artei contemporane şi a actorilor din spaţiul cultural, oferind totodată un spaţiu deschis întâlnirilor dintre public şi creatorii de frumos.
Pages
- 1
- 2