City

1 - 16 din 16
1 - 16 of 16
Strada Titu Maiorescu 12, Iași 700560, România
Muzeul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi reuneste intr-o maniera moderna, Muzeul Civilizatiei Cucuteni (o civilizatie de acum 5000 B.C.) si Muzeul Academic (o scurta istorie a primei Universitati din tara). Spatiul dedicat civilizatiei Cucuteni este amenajat intr-o maniera moderna, astfel incat imaginile care reproduc scene din viata cotidiana sunt ilustrate cu ajutorul unor exponate reprezentative. In camera centrala vizitatorii sunt transpusi in intimitatea domeniului fascinant al cercetarilor arheologice, prin intermediul unei reconstituiri de amploare, care reda diversele stadii ale explorarii, de la investigatiile de teren, pana la restaurarea pieselor rezultate din sapaturi. Salile tematice ilustreaza varietatea creatiilor specifice oamenilor din vechime. Astfel, sala artelor gazduieste remarcabile vase cu motivul spiralei, pictate cu rosu, negru si alb. In sala ocupatiilor a fost reconstituita o locuinta caracteristica epocii si sunt expuse diverse unelte si arme, iar sala tezaurului reuneste exponate cu o valoare inestimabila, precum podoabe si obiecte de cult. Muzeul Academic este organizat dupa criterii tematice si prin raportare la diversele etape istorice pe care le-a parcurs invatamantul superior iesean. Un loc central a fost rezervat amenajarii unei replici a cabinetului rectoral, unde pot fi admirate cateva dintre simbolurile Universitatii, precum ciocanul si mistria folosite pe 23 mai 1893, la solemnitatea asezarii pietrei fundamentale a Palatului de la Copou, primele decoratii si diverse sigilii. Un spatiu consistent este alocat evolutiei istorice a institutiei, fiind marcate, cu ajutorul unor exponate reprezentative (steagurile preimelor facultati, tablouri cu personalitati, documente oficiale, medalii, fotografii, publicatii), momentul inaugural, parcursul institutional si aniversarile din 1910/1911, 1960, 1985 si 2010. Cea mai mare parte este dedicata disciplinelor academice si traseelor stiintifice ale unor personalitati emblematice. Diversele laboratoare, Muzeul de Istorie Naturala, Gradina Botanica si Biblioteca Centrala Universitara beneficiaza de o expunere adecvata. Un loc aparte este rezervat celor care, de-a lungul timpului, au fost studenti ai acestei Universitati. De asemenea, relatiile internationale ale celei mai vechi institutii romanesti de invatamant superior sunt evocate intr-un cadru distinct.
Strada Băilor, Vama, Satu Mare 447350, România
The museum houses the personal collection of folk artist Nicolae Pop
Muzeul găzduiește colecția personală a artistului popular Nicolae Pop
Matei Basarab 10, Slobozia, Ialomița, România
ESTABLISHED through The Decision of Ialomiţa County Prefecture no. 176/1990 the Museum of Agricultural was officially opened to the public on March 25th, 1996 and was accredited by Order no. 2208/10.04.2012, issued by the Ministry of Culture and National Patrimony. Manager: Prof. Dr. Gheorghe PETRE PROFILE The main activity of The Museum of Agriculture is to study the history of agriculture, agrarian anthropology, agricultural and industrial archaeology from throughout the country. FINANCED by The Council of Ialomiţa County budget and other various sponsors. ADMINISTRATIVE STRUCTURE 1.
PREZENTARE GENERALĂ A MUZEULUI NATIONAL AL AGRICULTURII ÎNFIINŢAT prin Decizia Prefecturii Judeţului Ialomiţa nr. 176/1990. Deschis oficial pentru public la 25 Martie 1996. Acreditat prin Ordinul nr. 2208/10.04.2012, emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Manager: prof. dr. Gheorghe PETRE PROFIL Muzeul National al Agriculturii are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării. FINANŢAT din Bugetul Consiliului Judeţean Ialomiţa, sponsori. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 1. Serviciul Patrimoniu: Colecţii-Documentare, Restaurare - Conservare 2. Serviciul Financiar-Contabil-Personal-Administrativ-Aprovizionare 3. Compartiment Juridic 4. Compartiment Secretariat-Registratură 5. Compartiment Arhivă documentară-Bibliotecă 6. Compartiment Relaţii cu publicul-Arhivă foto-video PATRIMONIUL MUZEAL • Biserica de lemn „Poiana”- monument istoric şi de arhitectură sec. XVIII (aflat la poziţia 23B011 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional şi IL-II-m-A-14075 pe Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Ialomiţa); a fost strămutată în parcul muzeului în toamna anului 2000; asigură serviciile rânduite de cultul creştin-ortodox, pentru Parohia „Buna Vestire”; reprezintă un important reper religios, cultural şi turistic; • Ferma Model Perieţi – „cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi flori din Europa de Răsărit” (1/2 sec – XX/1935-1949), monument de istorie agrară (aflat la poziţia 23 B 115 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional; IL-II-a-B-14153 pe Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Ialomiţa); intrată în patrimoniul muzeului din 14 februarie 2005; cuprinde o suprafaţă de 5,4 ha şi 8 clădiri (conac, magazii, grajduri, castel de apă ş.a); • Unităţi in situ şi în aer liber: instalaţie complexă cuprinzând moară cu pietre (1935) şi piuă pentru finisat postavul (1912), Dănicei, jud. Vâlcea, colac de puţ (1853) – monument istoric (aflat în Lista monumentelor istorice cu codul: LMI/2004, IL-III-m-B-14155), colac de fântână (1937), însemne funerare (1889, 1887), hambar (1869); • Patrimoniul mobil: 13416 obiecte muzeale, structurate în următoarele colecţii reprezentative: unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială, etnografie (unelte agricole confecţionate în ateliere şi gospodării rurale, mijloace de transport, obiecte de uz casnic şi gospodăresc, mobilier, ceramică, textile, port, recuzită-obiceiuri), istorie-memorialistică, artă, religie, literară, ştiinţele naturii; • Arhiva ştiinţifică şi documentară: peste 41950 unităţi; • Fondul bibliotecii: peste 13089 unitaţi. VALORIFICARE MUZEALĂ Expoziţii temporare ● Participări la târguri naţionale şi internaţionale (expoziţii pavilionare şi în aer liber, demonstraţii practice) ● Depozit vizitabil ● Programe specifice ● Magazinul muzeului: obiecte de artă populară şi artizanat, publicaţii.
Strada Unirii 15, Botoșani 717113, România
La sfârşitul anului 1955, una dintre marile dorinţe ale botoşănenilor - aceea de a avea un muzeu - se împlinea, la 23 decembrie, fiind inaugurat Muzeul Raional. Profesorul Mircea Popescu era încadrat pe postul de responsabil al Muzeului Raional, în fapt, primul director al noii instituţii. Numirea unui responsabil însărcinat cu organizarea muzeului şi fixarea unui termen de numai cinci luni pentru realizarea acestui obiectiv erau decizii care nu ţineau cont de realitatea concretă de la Botoşani. Personalul muzeului era redus la o singură persoană care nu putea face faţă unei munci de organizare a unui muzeu într-un oraş de subordonare republicană cu o bogată tradiţie culturală şi cu vizitatori deosebit de pretenţioşi. De asemenea nu s-a avut în vedere ca fondurile alocate bugetului să fie mai mari ca la celelalte muzee, tocmai pentru a putea organiza un muzeu. În vederea remedierii rapide a acestui neajuns, a fost declanşată o campanie de popularizare a intenţiei muzeului de achiziţionare de obiecte şi documente cu valoare istorică şi documentară, s-a constituit o comisie de achiziţii iar Sfatul Popular Raional a decis constituirea unei comisii de evaluare a ofertelor conducă de Victor Leonte, comisie din care mai făceau parte, printre alţii profesorii Aurel Dorcu şi Adrian Condriuc. Cu toate eforturile depuse de Marcel Popescu, s-au strâns atât de puţine obiecte şi documente, încât nu era posibilă organizarea unui muzeu de istorie, aşa cum se dorea iniţial. Ţinând cont de aceasta, cât şi de faptul că imobilul pus la dispoziţie pentru viitorul muzeu, situat pe Calea Naţională nr. 251, avea disponibile şapte încăperi şi două holuri, s-a decis ca instituţia sa aibă dublu profil - istorie şi ştiinţe naturale - acest din urmă domeniu fiind mult mai uşor de acoperit. Secţia de Istorie cu care se deschidea expoziţia de bază îşi propunea să prezinte evoluţia vieţii omului din preistorie până în epoca modernă. Ca atare, în vitrine au fost expuse unelte de silex, fragmente ceramice neolitice, unelte din epoca feudală, monede moldoveneşti şi străine, o parte din cele 60 de documente achiziţionate de la populaţie şi câteva obiecte (cahle, butoni şi discuri smălţuite) de la Muzeul din curtea Bisericii „Sfântul Nicolae" Popăuţi. Astfel, deasupra vitrinelor cu unelte din silex au fost amplasate panouri din sticlă pe care erau executate desene înfăţişând modul de realizare a acestora: desprinderea lamelelor, lustruirea pietrei, înmănuşarea toporului neperforat, tehnica perforării etc. Demne de menţionat sunt două iniţiative ale conducerii muzeului - colecţionarea materialelor necesare organizării unei secţii de etnografie şi repertorizarea monumentelor istorice ale raionului care, din cauza unor condiţii obiective n-au putut fi transpuse în practică, dar s-au realizat în anii următori, şi două realizări concrete: amenajarea pe unul din holurile instituţiei a unei expoziţii dedicată unor personalităţi ale culturii botoşănene, între cei prezentaţi figurând Mihai Eminescu, Nicolae lorga, Ion Simionescu. Ludovic Dauş şi Barbu Lăzăreanu şi înfiinţarea unei biblioteci documentare. Din anul 1957, odată cu plecarea profesorului Mircea Popescu, conducerea muzeului este preluată de profesorul Simion Raţă. Având specialitatea istorie, acesta a putut, în cunoştinţă de cauză, să se preocupe de secţia de istorie, care se va îmbogăţi cu numeroase exponate şi se va extinde. Muzeul va realiza, din acest an, o fructuoasă colaborare cu Institutul de Arheologie din Iaşi şi cu Muzeul Moldovei, materializată în deschiderea unor şantiere arheologice la Truşeşti - Ţuguieta, Stânceşti şi Dealul Cărămidăriei (Botoşani). Multe dintre materialele descoperite şi-au găsit locul în expoziţia permanentă a muzeului a cărei structură s-a schimbat în favoarea secţiei de istorie, extinsă în patru dintre cele şase săli ale muzeului. Anii care au urmat au consemnat noi succese în activitatea muzeului, o creştere semnificativă a patrimoniului acestuia şi o dimensionare pe măsură a personalului instituţiei, în aceste condiţii, după crearea judeţului Botoşani, în anul 1968, s-a realizat transferul secţiei de ştiinţe ale naturii la Dorohoi, muzeul rămânând doar cu profilu: istorie, în jurul său constituindu-se Muzeul Judeţean de Istorie a cărui inaugurare a avut loc la 3 decembrie 1977. Median, Gheorghe - 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie Botoşani, AMS, IV, p. 313-317.
Covăsinţ, Arad, România
„Veșnicia s-a născut la sat.” (Lucian Blaga) Atunci când dorințele ne devin realitate, este destul de anevoios să găsim cele mai profunde cuvinte pentru a reda intensitatea sentimentelor de bucurie care ne încearcă. După cum unii dintre dumneavoastră, probabil, știți, în urmă cu câțiva ani, mi-am descoperit pasiunea pentru explorarea istoriei locurilor natale și, implicit, pentru cercetarea etnografică în acest perimetru. Așa am început să caut cu asiduitate costume populare specifice zonei, dar și diverse obiecte vechi. De altfel, începuse să mă fascineze tot ce avea legătură cu gospodăria țărănească de odinioară. Îmi permit să subliniez că accesul la aceste sacre comori mi-a fost facilitat, inițial, de moșnenirea populară spirituală pe care am primit-o de la familia mea și, treptat, mai mulți covăsînțeni s-au simțit chiar privilegiați să-mi doneze felurite obiecte, fiind conștienți de importanța conservării patrimoniului cultural/ etnografic al comunei. Prin urmare, am considerat că este absolut necesar ca, în locuința noastră, la Covăsînț, să amenajez un spațiu adecvat pentru expunerea și valorificarea culturală a obiectelor adunate – un muzeu etnografic. Vreau să specific că, pentru materializarea acestui obiectiv, m-am bucurat de permanenta susținere a familiei, care întotdeauna a dovedit o receptivitate sporită față de aspirațiile mele culturale. Acum, când unul dintre marile mele visuri a devenit realitate, sunt copleșit de o mulțumire sufletească incomensurabilă, mă simt împlinit pentru că toate acțiunile mele s-au convertit într-o punte culturală a generațiilor. Tot ce am realizat nu este din rațiuni politice, ci vizează exclusiv conservarea și promovarea valorilor culturale din localitatea natală Covăsînț. În ceea ce privește deschiderea muzeului, am refuzat inaugurarea artificială și protocolară în favoarea unei simplității autentice, care, nu întâmplător, se numără printre trăsăturile specifice țăranul român. Cei care ne vor trece pragul au prilejul să aștearnă câteva cuvinte de suflet în „CARTEA DE ONOARE” a muzeului. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a călăuzit fiecare pas în acest demers și, totodată, minunatei mele familii pentru susținere. Vă aștept cu drag să împărtășim miracolul cultural – puntea dintre trecut și prezent.
Strada Geneva 8, Târgu Jiu, Gorj, România
Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene. Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Targu-Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director. . Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului.Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie doua încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875). După doi ani de la întemeiere colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în sala cea mare a etajului. În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr. Odată cu începutul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viata Alexandru Ştefulescu. Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinata sau distrusă. După război, piesele istorice rămase vor fi reorganizate într-o expoziţie la Liceul Tudor Vladimirescu. În 1925 din iniţiativa Ligii femeilor din Gorj şi a preşedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinata muzeului, proiect încredinţat arhitectului Iulius Doppelreiter, întocmit după arhitectura culei Crăsnaru din Groterea Gorj şi ridicat în Gradina Publică a oraşului Târgu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funcţiona aici pana în 1954, când datorita spaţiului insuficient pentru colecţii, muzeul s-a mutat într-un imobil naţionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Către finele anului 1974 muzeului i s-a găsit o nouă clădire, care să-i găzduiască tot mai numeroasa colecţie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviţei (azi Geneva) nr.8, local unde şi debutase ca instituţie în 1894. Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice. În 1996, secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Gorj şi-a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului.
Strada Székely László 1, Timișoara, România
The Communist Consumers Museum is designed as a typical Romanian apartment from that era, with a living room, children's room, kitchen and hallways. It displays on shelves, in closets and drawers most of everything that Romanians could buy before the revolution of 1989, from toys to vinyls, TV and radio sets to bicycles, kitchen attire and much, much more.
Muzeul Consumatorului Comunist are expuse pe rafturi, prin dulapuri și sertare cam tot ce puteau cumpăra românii înainte de '89, jucării, discuri şi multe altele, ce se pot descoperii controbăind cu privirea, auzul şi pipăitul.
Strada 1907 119, Flămânzi, Botoșani, România
Nou înființatul „Muzeu al Țăranului din Flămânzi” readuce în atenția publicului date despre importanța Răscoalei de la 1907, dar în același timp încearcă să reconstituie universul țăranului flămânzean, cu tot ceea ce înseamnă acesta: tradiții, port popular, ocupații, ritualuri ale vieții. În același timp, muzeul are ca scop promovarea orașului Flămânzi pe harta turistică. Flămânzi-ul reprezintă un nume cu rezonanță istorică, fiind cunoscut mai ales ca locul de unde a pornit Răscoala de la 1907, eveniment în cinstea căruia a existat un muzeu în localitate („Muzeul Răscoalei 1907”). Așadar, Flămânzi-ul merită să fie promovat, deoarece are un trecut istoric cu care se poate mândri, are din nou un muzeu, are și alte obiective de vizitat cum ar fi Biserica de lemn de la Prisacani construită în anul 1656, Monumentul dedicat Răscoalei din 1907, Monumentul Eroilor din Războiul de Independență, Masa Tâlharului, Biserica boierească, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, construită de Teodor Balș între 1807-1813.
Strada Primăverii 4, Râmnicu Sărat 125300, România
The Ramnicu Sărat Municipal Museum is located in the Brâncoveanu's Complex from Ramnicu Sarat, Buzau county, and it has five departments: History, Arts, Ethnography, History of Culture and Natural Sciences.
Muzeul Municipal Râmnicu Sărat se afla în incinta Complexului Brâncovenesc din Râmnicu Sărat (1691 - 1697) și are cinci secții: istorie, artă plastică, etnografie, istoria culturii și științele naturii.
Piața Traian Vuia 1, Reșița, Caraș-Severin, România
Museum of Amateur Cineaste is a private initiative which proposes to explore the Romanian amateur filmmaker movement and bring it in the public light. The museum’s main orientation directions are acquiring filmmaking equipment (film cameras, projectors, film viewer, film splicer, films on celluloid), collecting items that are linked with the cinematographic industry and culture (film posters, pictures from movies sets, pictures with different actors, film schedules), and facilitating the public access to the current expositions.
Muzeul Cineastului Amator este o iniţiativă privată ce işi propune cercetarea şi readucerea în atenţia publicului a mişcării de cineamatorism din România. Principalele direcţii pe care se orientează muzeul sunt colecţionarea de aparatură utilizată de cineamatori (camere pe peliculă, aparate de proiecţie, vizioneze, prese de tăiat şi lipit filme, filme pe peliculă), colecţtionarea de piese ce au legătură cu industria şi cultura cinematografică (postere de film, poze din filme, poze cu actori, programe de film) şi facilitarea accesului publicului la expoziţiile realizate.
Bulevardul Carol I 59, București 030167, România
Dozens of years ago, just a few hundreds of meters away from the building which hosts Carol Galleries, there was one of the emblematical area of Bucharest: the Forefathers’ Fair.
Cu zeci de ani în urmă, la doar câteva sute de metri de clădirea care azi găzduiește Galeriile Carol, se afla una dintre ariile emblematice ale orașului București: Târgul Moșilor. Spațiu mai degrabă proto-urban, în care negoțul de tip medieval se grefa pe formele unui capitalism aproape la fel de incipient ca regalitatea ce ne dă nume, acest areal eminamente comercial își propagă spiritul în trade art-ul post-modern al proximităților, implicit și în Galeriile Carol. Așa cum noi facem astăzi art safari, cei care au clădit și populat această zonă citadină făceau, până mai ieri, goods safari. (Lista notorie a lui Caragiale este, dacă nu exhaustivă, definitorie.) Ce credem că au în comun aceste locuri este experiența curiozității și a cunoașterii, a căutării și întâlnirii cu cel puțin un necunoscut și mereu cu Necunoscutul: fiecare ieșire în târgul acesta însemna revederea banalului într-o formă nouă și a extraordinarului în forme bizare, intrigante, poate înspăimântătoare, dar întotdeauna memorabile. Nu vă promitem (în caz că v-ar fi tentat) întâlniri „cu sufletul la gură” în Galeriile Carol, dar ne-am propus să vă dăm, cu fiecare expoziție sau eveniment, ocazia de a vă fi felicitat pentru vizitare.
Bulevardul Nicolae Bălcescu 50, Buzău, România
https://www.facebook.com/Expozitia-de-baza-Muzeul-Judetean-Buzau-375424092829137/?fref=ts http://www.muzeubuzau.ro/
Piata Emanoil Gojdu 39-41, Oradea 410066, România
Locația ideală pentru cei care doresc să ia contact cu istoria,cultura și civilizația orădeană. Taxa de vizitare pentru toate expozițiile muzeului este de 5 lei/adulți, 3lei/copii peste 7 ani, elevi ,studenți, pensionari. Program Marți-Duminică 09-17.
Strada 1 Mai 8, Baia Mare, Maramureș, România
Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» tezaurizează și prezintă public creația artistică produsă în Centrul Artistic Baia Mare începând din 1896 până astăzi, prin lucrări de pictură, grafică, sculptură și fotografie de artă create de peste 3.000 de artişti vizuali din România şi din spaţiul internațional (Ungaria, Germania, Polonia, Austria, Rusia, Elveția, Serbia, Slovacia, Croația, Slovenia, iar mai recent din Argentina, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Olanda, Italia etc.).
Strada Independenței, Vaslui, România
Muzeul Judeţean “Ştefan cel Mare” din Vaslui reprezintă o prestigioasă instituţie de cultură şi educaţie din judeţul Vaslui, menită să răspundă nevoilor acute ale vasluienilor şi nu numai de informare asupra trecutului istoric al poporului român şi de formare a unui spirit civic şi chiar patriotic. Prin diversitatea activităţilor sale, această instituţie muzeală constituie un reper esenţial în ceea ce priveşte realizarea actului cultural-educativ în spaţiul teritorial-administrativ al judeţului Vaslui. Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui este o instituţie de cultură de importanţă judeţeană și de drept public, aflată în slujba societăţii şi a cetăţenilor, aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Vaslui. Înființată încă din 18 octombrie 1974 ca instituție muzeală cu profil mixt de istorie şi etnografie și având ca prim director pe prof. Constantin Popescu, reputat muzeograf cu experienţă. Deschiderea oficială a avut loc, însă, în ziua de 27 septembrie 1975, în prezenţa specialiştilor din centrele universitare din Iaşi şi Bucureşti, a directorilor muzeelor din Moldova şi a autorităţilor locale şi judeţene, fiind apreciat în acel moment ca cel mai tânăr muzeu al ţării, aspect valabil şi astăzi, dar şi cel mai bine realizat din punct de vedere tematic, ştiinţific şi muzeo-tehnic. Acest lăcaş de cultură este structurat pe mai multe secţii: Secţia de Arheologie și Istorie Veche, Secţia de Arheologie și Istorie medievală, Secţia de Istorie Modernă şi Contemporană, Secţia Memorialistică - Personalități, Secţia Tezaur - Numismatică - Medalistică și Secţia Etnografie şi Artă Populară, iar în anul 1989 s-a deschis şi Secţia de Artă Contemporană Românească, pe baza colecției donate de dr. Constantin Teodorescu” de la Bârlad.
Strada Independenței 2, Drobeta-Turnu Severin, Mehedinți, România
Inaugurat în vara anului 2016 fiind destinat activităților culturale ale muzeului, având în componenta : săli pentru expoziții temporare, sala de conferințe, simpozioane, sălii de activității pentru proiecte educaționale, ateliere de lucru (pielărie, olărit) și Bistro cultural.